Baricco este urmaşul lui Gianni Vattimo (filosof, autor şi politician italian - a scris despre gândirea slabă şi post-gândire), sub îndrumarea căruia şi-a dat licenţa în filosofie. Dar l-aş lega mai curând de celălat precursor al său, Giovanni Sartori, autorul celebrei Homo Videns, imbecilizarea prin televiziune.
"Barbarii" lui Baricco nu sunt un pericol din afara noastră, ci sunt chiar înăuntrul nostru. Pentru că noi nu mai suntem homo sapiens, ci mutanţi rezultaţi din "lucrarea" internetului şi a imperiului Google.
Baricco se apleacă asupra a trei subiecte de interes comun pentru a-şi dovedi teoria: vinul, fotbalul, cartea. Prin ele reuşeşte să evidenţieze mutaţia pe care o suportă omul modern, "branhiile" care ne-au crescut în spatele urechilor. "Suprafaţa în locul profunzimii, viteza în locul reflecţiei, secvenţele în locul analizei, surfingul în locul aprofundării, comunicarea în locul expresiei, multi-tasking-ul în locul specializării, plăcerea în locul efortului...", iată în ce constă invazia barbarilor.
Dacă încă nu v-a dat de gândit, iată încă un motiv: nimeni nu scapă! "Fiecare din noi stă unde stau toţi, în singurul loc care există, înlăuntrul curentului mutaţiei, unde ceea ce ne este cunoscut numim civilizaţie, iar ceea ce încă nu are nume, barbarie".
Alessandro Baricco - Barbarii, eseu despre mutaţie, 2006. Versiunea românească, Humanitas, 2009.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu