joi, 17 ianuarie 2013

Prăjitură cu biscuiţi şi gust din copilărie

În fiecare an, de sărbători, tortul de biscuiți era nelipsit din meniu. Veneam de la colindat cu traista plină cu biscuiți și știa mami cum să îi transforme în cea mai bună, cremoasă, pufoasă și aromată prăjitură.
Așa că acum, ori de câte ori mi-e dor de gustul prăjiturilor din copilărie, știu ce am de facut. E o prăjitură ușoară și ușor de preparat, n-ai nevoie de multe ingrediente, e și moale și un pic crocantă, și dulce-acrișoară și ușor amăruie și nu te mai saturi odată ce-ai gustat.

În funcție de cât de mulți biscuiți aveți și cum îi așezați pe tavă, puteți face o prăjitură sau un tort în toată regula. Eu am ales de data asta, o simplă prăjitură, pentru care am folosit:

- 500 g de biscuiți

Pentru sirop:
- 3 linguri de zahăr
- esență de rom
- coajă de lămâie
- apă

Pentru cremă:
- 1 litru de lapte
- 8 linguri de făină
- 8 linguri de zahăr
- 3 gălbenușuri de ou
- 3 linguri cu vârf de margarină sau 100g de unt
- coajă de lămâie rasă
- cacao
- esență de rom

Pentru început, pregătesc siropul.
Biscuiții pot fi înmuiați în lapte cu vanilie sau sirop de la compot. Eu am făcut un sirop de zahăr ars. Am pus, într-o crăticioară pe foc, o lingură cu vârf de zahăr brut de trestie de zahăr, iar când a început să se topească, am adaugat apă şi încă două linguri de zahăr, apoi am amestecat până s-a topit zahărul. (Puteți pune oricât, în funcție de cât de dulce vreți să fie siropul.) Când clocotește, se adaugă esența de rom, apoi, se oprește focul. După ce siropul se mai răcește, se adaugă puțină coajă de lămâie rasă.

Între timp, pregătesc crema.
Laptele se pune la fiert, la bain-marie (într-o oală cu apă, se așează cea cu lapte).
Se adaugă zahărul și gălbenușurile, apoi cele 8 linguri de făină, pe rând, în ploaie și se amestecă încontinuu cu telul. Când începe să se îngroașe, se pune și margarina sau untul. (Dacă folosiți unt, puteți pune mai puțină făină. Untul o încheagă mai bine. Eu folosesc margarină pentru că iese crema mult mai fină și e mai puțin grasă decât untul).
Când e suficient de groasă, o împart în două. Într-una, adaug coajă de lămâie rasă şi un plic de zahăr vanilinat –şi am obţinut o delicioasă cremă de lapte cu lămâie - , iar în cealaltă jumătate, esenţă de rom şi cacao. (dacă vreţi o omogenizare perfectă a prafului de cacao în cremă, puneţi puţină cremă într-un vas mai mic – o cană de exemplu – şi apoi 2-3 linguri de cacao, după care amestecaţi.)

Biscuiţii sunt însiropaţi unul câte unul şi aşezaţi pe tavă.
Mie îmi place ca siropul să fie puţin călduţ, pentru că se însiropează mai repede. Oricum, nu îi las să se înmoaie complet, dacă vreau ca din loc, în loc, să se simtă şi unele bucăţi, uşor crocante. Se adaugă apoi un strat de cremă de lămâie, un strat de biscuiţi, unul de cremă de cacao, unul de biscuiţi, şi tot aşa, până se termină biscuiţii.
La final, ornaţi cum vă place. Mami presară pe deasupra nucă rasă, pe care o adaugă inclusiv în crema de cacao. Eu n-am avut, aşa că prăjitura a rămas simplă.

Se serveşte după ce stă cel puţin două ore la frigider. O puteţi tăia sub formă de pătrat, dreptunghi sau chiar cu paharul. Cum vă place. Oricum, la final, sigur o să vă lingeţi pe degete.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu